"Numele centrului rezidential <<Alexandra>> l-am dat in memoria unei persoane deosebite.
Pentru Alexandra, desi un copil cu dizabilitati, s-au incercat si cautat toate oportunitatile pentru a avea o viata cat mai normala, de a ramane in familia ei, de a nu ajunge intr-o institutie.
Am cunoscut-o pe Alexandra acum 13 ani. O persoana cu dizabilitati severe, intr-un oras in care nu existau servicii de sprijin pentru copiii cu probleme asemanatoare ei, era condamnata la o viata intre patru pereti sau intr-o institutie.
Familia ei a cosiderat ca ar putea exista si altfel de viata. Ne-au fost un sprijin extraodinar in a deschide primul Centru de zi pentru copii cu dizabilitati in 1992. Alexandra a crescut impreuna cu sora ei ce i-a dedicat fiecare minut din propria-i viata.
Chiar daca a avut paralizie cerebrala,Alexandra a avut prieteni, a comunicat cu ei, a facut gimnastica, a dansat, a fost actrita, iar daca timpul nu ar fi fost atat de grabit anul acesta Alexandra termina clasa a VIII-a scoala speciala.
Atat cat a trait, in schimbul increderii noastre in ea, ea ne-a daruit dragoste si intelepciunea de a vedea cat de multe pot face copiii, daca sunt sprijiniti si pot beneficia de serviciile de care au nevoie.
Ea ne-a invatat cat de important este sa ai o familie unita, ce important este sa apartii comunitatii si cat de putin trebuie sa dam in schimbul unui zambet pretios de fericire.
Ea ne-a schimbat viata multora dintre specialisti si a reprezentat inspiratia noastra. Pentru sora ei a construit o lume noua si are acum o alta cariera, invatator in educatie speciala. Alexandra este un exemplu ca nici un copil nu trebuie sa ajunga intr-o institutie…Pentru orice copil trebuie sa existe sprijin pentru dezvoltarea intregului potential."
~ Corina Murariu-Botez ~
